Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COLĂCI, ÎNCOLO, ACOLEA, ADUNA, CON, FI ... Mai multe din DEX...

PE ACOLO - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PE ACOLO

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 922 pentru PE ACOLO.

Ștefan Octavian Iosif - Acolo

... Ştefan Octavian Iosif - Acolo Acolo de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Tu, singuratică și-albastră, Rătăcitoare-n infinit, La ce mă chemi necontenit, Acolo-n colțul de fereastră, Să te ador înmărmurit ?... Și spune-mi ce-nrudită vrajă Și ce îndepărtat mister Mă face pururi să te cer Deasupra ...

 

Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt

... în acest punct, contrasta eclatant cu Prusia. Însă, de la început, cumintele Gherea îi repetase lui Caragiale că Bucureștiul și România au să-i fie, acolo, foarte de lipsă; și pe Caragiale îl irita semnificativ acest pronostic pe care-l respingea aproape indignat. S-a văzut apoi că fiecare ocazie mai drept: orice pretext îl era bun ca să se repează ... îi numea deunăzi: niște simpli ratați un bărbat politic proaspăt, plin de zgomot și de succese. Desigur ratați, însă nu chiar simpli: e obiecția unică pe care o putem ridica sentinței omului politic, în această materie. Obișnuit, are dreptate omul de piață, când judecă pe oricine vreți din punctul de vedere al pieței. Destul de curios e că oamenii de piață se amestecă a judeca pe artiști, de exemplu, și din punctul de vedere al artei respective. Acesta e, probabil, efectul unui obicei propriu vocației politice, al cărei nerv este, hotărât ... un impecabil om de afaceri. Pe asemenea cetățeni severi nu face să-i întrebi, ca cel de adineaori: nu vezi, omule, ce prostii spui? fiindcă pe ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

... Toate vestesc aici liniștea sufletului și dulceața vieții câmpești. Să ne oprim aici în deal, ca să ne uităm puțin la acea frumoasă casă de pe culme, ce se pare zidită de mâna zânelor. Acolo este Șcheea. Pe șesul acesta s-au înfrânt ambițioasele planuri a ungurenitului român Matias Corvin, cărui de i-ar fi lipsit ambiția, dupre talentele și virtuțile ... și seamănă de departe cu o cordea albă? Se numește Cracău. Artistul ar zugrăvi con amore acele sate vesele împregiurate de grădini ce se prelungesc pe ambe malurile lui, și acest întreit șir de munți ce se întind în amfiteatru pe orizon, tufoși și creți ca freza unei marcheze din veacul XIV, deasupra cărora în depărtare domnește Pionul, spărgând norii cu pleșuvul său creștet. Iacă intrăm ... e târgul Petrii! Râulețul care l-am trecut de vro trei ori, călcându-l în picioare cu dispreț, profund de o palmă și abia zuzuind pe prundiș, cutremură-te, căci e Huejdul! Când Carpații se mânie pe petreni și le trimit nori ca să-și verse ploaie piste târgul lor, Huejdul acest lin și ticnit, râulețul acest nensemnat se îmflă, prăvale orice ... ...

 

Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău

... putere, și să ne grăbim pasul, ca nu cumva să fim siliți să dormim la Pietrele Doamnei, cu liliecii și stafiile. — Ce, sunt stafii pe-acolo? He, ba ce! Acolo nu-i loc curat, cică în toată noaptea se preumblă pe vârful Rarăului umbra domniței care a botezat stâncile cu numele ei. — Ai văzut-o vreodată? — Să mă ferească Sfântul! — Și ... de turci, ea s-a urcat pe Rarău și a îngropat sub stânci toate odoarele țării. De aceea se vede uneori acolo în miez de noapte o pară de foc galbenă ieșind din pământ. Când ai plecat de la câmp, n-ai venit aice pe valea părăului Suha? — Ba da. — Apoi n-ai trecut prin un sătuleț care se cheamă Tabăra? [1] — Am trecut. — Ei bine ... a oprit tabăra turcească care gonea pe domnița, și de aceea satul a rămas cu numele de Tabăra. Apoi mai în sus, tot pe Suha, n-ai întâlnit un alt sat care se numește Iesle? — Am întâlnit. — Acolo ...

 

George Coșbuc - Pe Bistrița

... George Coşbuc - Pe Bistriţa Pe Bistrița de George Coșbuc 1893 Pe Bistrița, cântând O tânără fecioară, În vânt având vestmântul Și-n păr vuindu-i vântul, Cu pluta ei ușoară Trecea-n amurgul zilei — Pe ... cununată Și-n stingerea de soare Părea un chip din basmuri — La cârma plutei sta ! Privind în urma ei, Vedeam cum dânsa trece Râzând pe lângă stâncă — De nu venea adâncă Din ceruri noaptea rece, Și-acum aș fi acolo

 

Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul

... Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul Să ni agiutăm unul pe altul de Gheorghe Asachi În a vieței zile scurte, de suspin și grijă pline, Fiilor de un părinte trai de frați ni se ... grea. Când urmează între oameni lupta cea răpuitoare, Pare-mi-se a vede hoții, osândiți la închisoare, În loc să-mblânzească soarta ce acolo

 

Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii

... Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviştii O noapte pe ruinele Târgoviștii de Ion Heliade Rădulescu Soarele după dealuri mai strălucește încă, Razele-i rubinoase vestesc al lui apus, Și seara, pânditoare subt fiecare stâncă ... eterului ceresc. D-acolo se întoarce ș-în sânu-mi se așază - Tăcere, întunerec în preajma mea domnesc! Natura toată doarme, ființa-mi privighează Dasupra pe ruine mormântul strămoșesc. Un rece vânt se simte c-a morții răsuflare, Pe piatra cea-nverzită șuieră trecător: Ca viața se răvarsă o mută-nfiorare, Pustiul se însuflă d-un duh încântător. Tot este viu în preajmă-mi ... bărbăția rumânilor soldați; A lui Murat trufie învingător smerește, Și locul este slobod din Istru la Carpați. Balcanul până-n poale-i văzu pe fiii Lunei Bătuți, goniți, nemernici, scăpare a căta; Dunărea este martur de prețul al cununei Ce fiii Rumâniei știură a lua ... renvia subt Ștefan și ai vechimii ani Iarăși a se întoarce; a vitejiei hrană Subt el îmbărbătează a-nvinge pe tirani. P-a Neamțului cetate eu văz o eroină , Moldoveană în toate, spartană l-al său dor, Certând nemernicia la moldovean streină, Zicându

 

George Coșbuc - Pe drumul Plevnei

... George Coşbuc - Pe drumul Plevnei Pe drumul Plevnei de George Coșbuc Iar pe drumul care duce de la Dunăre spre munte Trec românii zi și noapte către Plevna, merg și vin. Vesele batalioane cu maiorii lor în frunte ... Șir de care cu provizii schilăviți în haine crunte Scârțâit și chiu, și tropot pe-acel drum de oameni plin. Într-acest pestriț amestec, scoborând pe dealuri, iată Pe-un răzor s-oprise-n cale o bătrână și gemea, Cu desagii goi pe umeri, semn de-o cale-ndelungată. Iar din văi, urcând alene se vedea venind o ceată De drumeți din țara noastră și s-opriră lângă ... toți de jos, făcându-și cruce. Ea, cu ochii plini de plânset, privea gloata cum se duce, Și-un pustiu simți-mprejuru-i și-ntuneric pe pământ. Stete-așa, mereu privindu-i și deodată-n fuga mare Ea porni la deal, cu strigăt să s-oprească ceata-n loc. Când ajunse ... toiagul tău și du-te. Noi suntem cu toții tineri zor avem și mergem iute, Tu ești slabă și puțină și e mult de mers pe ...

 

George Coșbuc - Pe pământul turcului

... Și-apoi o să chem în casă pe voinicul din podeț... Vai de mine, mult plătește un om harnic și isteț! Astfel povestea nevasta singură pe drum mergând Și pășea ca opt de tare, Iar acasă ajungând Face foc, plăcinte coace și vinars din crâcimă-aduce: Nu știa în graba-i ... i Ucigă-l crucea-aici! Piei! Satană! fugi în codri! fugi în pietri! piară-ți glasul!... Atâte și mai pe-atâte vorbe goale-au răsărit Pe buzele Veronichăi. Diavolul, cel pitulit, Murmură și plin de teamă zice: Iartă, jupâneasă, Io-s drumar, mă culc aice, căci mi-e greu să viu ... ai ave! Dar de-aduc aci vro două, vei mânca? Străinu-n fine: De-i aduce, bine-i face, dacă nu, iar va fi bine! Pe loc Veronica pleacă și s-arunca, dragii mei, Pe fuștei, sărind degrabă câte patru-cinci fuștei; Zboară,-aleargă și se duce, ca de duhul rău purtată, Și se-ntoarce-n câtă vreme bați cu ... aseară. Străinul drumar bea, mâncă, însă e posomorât, Nu vorbește, deci nevasta l-a-ntrebat numaidecât: Ești bolnav doară, bădiță, ori ești supărat pe mine? Străinul suspină, geme: Supărat? De ce ...

 

Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman

... a nopții locuință, Coboară-n șiruri brazii spre râul zgomotos Ce spumegă, se luptă, în repedea-i silință Și cade, se sfăramă p-adânc prăpăstios. Pe poalele de munte, colnice înverzite Pe care-mbrățișează pâraie șerpuind, Albesc mulțimi de turme ici-colo risipite, Și buciume din stâne s-aud pe vânt venind. Și erghelii, cireade, păduri, livezi, corneturi Pe coaste, prin vâlcele, când jos și când mai nalt, Ca frunze, umbrulițe pe niște largi bucheturi, Și drumuri, potecuțe, - cordele-n câmp de smalt. Câmpia e adâncă, și sate semănate, Orașe ici și colo pe râuri se întind, Și muncitori și holde pe brazdele arate Abia le prinde ochiul pe peisagi umbrind. Departe, mult departe, Danubul lat albește, Și dincolo de dânsul stă Emul încruntat; Cu el pare Carpatul din când în când vorbește; De ... ar putea să spuie această panoramă? Prin vorbe cine poate s-arate-acest mister? Eshil le-ar zice iaduri, adâncuri sfărâmate, În care el privește pe Jupiter trăsnind, Giganți și Ecatonhiri, Titani care îl bate, Zvârlind în ceruri munți, și p-Adis greu rănind. Pe Leaota noroasă ce ochiul n-o pătrunde, Lungit, ca un alt munte, ar da pe

 

Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate

... Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în sat ... de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe limba rusească. — Apoi iaca acu puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca ... așa că ar fi bine ca acei de-și bat mult capul de școala moldovenească să se strângă la un loc și să ne învețe pe noi, moldovenii iști proști, toate învățăturile cele folositoare pentru viață. Să ne citească cărți moldovenești, gazeturi, să ne deie sfaturi de gospodărie. Că iată ș ... cultură, alcătuite din moldovenii luminați de prin satele Basarabiei noastre, ar putea să fie un așezământ luminător de temelie, din care s-ar putea naște pe urmă școlile moldovenești. În alte țări, între care putem numi și România, sunt multe așezeminte de acest fel, destul de bine întocmite atât culturalicește, cât ... ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PE ACOLO

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PE ACOLO.

COLĂCI

... COLĂCÍ , colăcesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A recomanda cuiva pe cineva pentru căsătorie ; a peți . 2. A introduce undeva pe un străin ( nepoftit ) care se stabilește apoi acolo . 3. A sfătui pe

 

ÎNCOLO

... ÎNCÓLO adv . 1. În alt loc decât aici ; în partea aceea , în direcția aceea , într - acolo . 2. Pe

 

ACOLEA

... ACÓLEA adv . ( Pop . ) Pe aici , prin apropiere , nu departe de aici . [ Acc . și acoleá ] - Et . nec . Cf . %acolo

 

ADUNA

... ADUNÁ , adún , vb . I . 1. Tranz . A strânge la un loc ceea ce se află răspândit , împrăștiat , risipit ; a ridica de pe jos . 2. Tranz . A aduna din toate părțile ; a strânge , a concentra . 3. Tranz . A culege ( alegând ...

 

CON

... CON ^2 , conuri , s . n . 1. Suprafață descrisă de o dreaptă care se deplasează sprijinindu - se pe o curbă închisă imobilă și pe un punct fix exterior . 2. ( Geogr . ; în sintagmele ) Con vulcanic = formă de relief conică cât un munte , constituită în urma erupțiilor vulcanice , din lavă , cenușă ...

 

FI

... a nu fi . 2. A se afla , a se găsi într - un anumit loc , la o anumită persoană . Cine - i acolo ? 3. A trăi , a viețui , a o duce ; ( despre lucruri , situații , acțiuni etc . ) a dura , a ... De obicei impers . ; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv ) A avea putința , posibilitatea , ocazia să . . . ; a se afla pe punctul de a . . . , a nu mai lipsi mult până să . . . Era să moară . 6. ( Impers . ; urmat de un suspin ) A putea ...